Diferențe și similarități: Contractul de MANDAT și Contractul de MUNCĂ în România

În România, există două tipuri distincte de angajamente în cadrul legislației – contractul de mandat și contractul de muncă. Acestea reglementează relația dintre angajator și angajat, deși există diferențe în aspectele fiscale și contribuțiile la stat între cele două forme de contract. În acest articol, vom analiza în detaliu caracteristicile și contribuțiile specifice pentru fiecare tip de contract, oferind o perspectivă clară asupra obligațiilor fiscale pentru angajatori și angajați.

A. Contractul de Mandat:

Contractul de mandat este o formă de colaborare între o persoană fizică sau juridică (mandant) și un mandatar (persoană fizică), care se angajează să reprezinte mandantul într-o anumită activitate sau să îndeplinească anumite sarcini, în schimbul unei plăți. În acest tip de contract, mandatarul își păstrează autonomia și libertatea de acțiune, fără a fi sub autoritatea directă a mandantului.

Contribuțiile la stat pentru contractul de mandat:

• Contribuția de asigurări sociale (CAS) – Mandatarul are obligația să plătească contribuția de asigurări sociale, care se calculează ca procent 25%  de  de din veniturile realizate în baza contractului de mandat.
• Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) – Mandatarul are datoria să achite și contribuția de asigurări sociale de sănătate, ce reprezintă un procent de 10% din venitul realizat în baza contractului.
• Impozit pe venit – Mandatarul este responsabil pentru plata impozitului pe venit, care se aplică la veniturile obținute din contractul de mandat, după deducerea cheltuielilor.

B. Contractul de Muncă:

Contractul de muncă este un acord între un angajator și un angajat, în care angajatorul angajează angajatul să presteze activități sub autoritatea și controlul său, în schimbul unui salariu și al altor beneficii. Acest tip de contract presupune o relație de subordonare și reguli stricte de lucru.

Contribuțiile la stat pentru contractul de muncă:

• Contribuția de asigurări sociale (CAS) – angajatului i se reține contribuția de asigurări sociale, care se calculează ca un procent de 25% din salariul brut al angajatului.
• Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) – Angajatorul are obligația de a reține angajatului din venit contribuția de asigurări sociale de sănătate, aplicată asupra salariului brut al angajatului.
• Impozit pe venit – Angajatorul reține și plătește impozitul pe venit pentru angajat, cota de 10% stabilită în legislație.

Anul 2023 vorbește tot mai mult despre contractul de mandat, pentru că  una dintre condițiile pentru ca o firmă să fie plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor este ca societatea să aibă minim  UN ANGAJAT cu normă întreagă (sau mai multe contracte care, cumulat, obțin un salariu minim pe economie) , sau contract de mandat încheiat cu administratorul societății.

Atenție, contractul de mandat trebuie să aibă minim 3000 lei valoarea, astfel încât, colectarea la Bugetul de stat să fie aproximativ aceeași în ambele cazuri.

Din punct de vedere a taxelor, nu există diferență între cele două forme de contract, însă un aspect important îl reprezintă obligativitatea declarativă, documentația birocratică și forma lui de transmitere.

Ambele contracte se declară la ANAF prin D112, depusă lunar/trimestrial și cu scadență în aceeași perioadă de timp.  Contractul de muncă se declară în Revisal înainte cu minim o zi lucrătoare de începerea efectivă de derulare a acestui act normativ. De asemenea, anterior transmiterii, trebuie obținere parolă revisal, încheierea unui contract de prestări servicii cu o persoană desemnată ce se va ocupa de legătura cu Inspectoratul Teritorial de Muncă; ulterior, orice modificare, suspendare, modificare de normă, salariu, sau altfel de schimbare trebuie declarată prin Revisal .

Pe partea de documente, contractul de muncă cere o fișă de lucru, pontaj zilnic, interval orar stabilit și bine respectat.

Spre deosebire de contractul de muncă, contractul de mandat NU NECESITĂ ÎNREGISTRAREA LA ITM, nici un program de lucru  bine stabilit cu administratorul, astfel încât, toate cele menționate mai sus, dispar; nici nu va exista control de la ITM vreodată!

 Singura obligativitate a societății angajatoare va fi să declare lunar/trimestrial la ANAF prin D112 și să plătească la timp. Astfel, se menține și regimul de impozitare de 1% din Veniturile realizate și societatea scapă de un stres în plus.

Aceste facilități se aplică doar dacă este o întreprindere mică, unde angajatorul este și antreprenor, și poate să își desfășoare activitatea singur, fără a mai fi nevoit să angajeze un salariat.

Tu ce ai alege? Contract de mandat sau contract de muncă?

În concluzie, dacă ai nevoie de servicii contabile de înaltă calitate sau ai întrebări referitoare la acest domeniu, recomandăm să programezi o ședință de consultanță prin formularul de contact disponibil. Un profesionist contabil experimentat îți poate oferi informațiile și sfaturile de care ai nevoie pentru a-ți gestiona eficient finanțele și a-ți atinge obiectivele financiare. Nu ezita să profiți de această oportunitate, deoarece consultanța unu-la-unu poate face diferența în atingerea echilibrului în domeniul fiscal.